dintru pp [At: COD. VOR.² 21^v/₂ / V: diîn~ / E: de + întru] 1 (Utilizată în formă elidată înaintea cuvintelor care încep cu o vocală) Exprimă ideea de raport al unui element singularizat față de alte elemente, subînțelese, de același fel Privește dintr-un colț Si: din (2), dinspre (1). 2-7 Din (1, 5, 6, 8,16, 21). 8 (Îlav) Dintr-acolo Din partea aceea Veneau toți dintr-acolo. 9 (Cu sens temporal; introduce un complement circumstanțial de timp) Exprimă ideea de indicare a momentului plecării Pleacă dintr-o clipă în alta. 10 (Introduce un complement indirect) Exprimă ideea de trecere de la o stare la alta Se trezi dintr-un somn greu. 11 (Introduce un complement circumstanțial de mod) Cu (18) A nimerit dintr-un foc (de pușcă). 12 (Îlav) Dintr-o dată Cu o singură mișcare. 13 (Îal) Pe neașteptate. 14 (Îal) Brusc. 15 (Pop; introduce un complement instrumental) Cu Are pensie și trăiește dintr-însa.