Definiția cu ID-ul 444610:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
distruge (distrug, distrus), vb. – A face să nu mai existe; a nimici, a ruina. It. distruggere. – Der. distructiv, adj.; distrucți(un)e, s. f.; distrugător, adj.