divergență sf [At: I. GOLESCU, C. / V: (rar) ~gin~, ~vir~ / Pl: ~țe / E: fr divergence, lat divergentia] 1-3 Proprietate a unor linii geometrice, a unor raze și fascicule luminoase, a unor sisteme optice etc. de a fi divergente (1-3). 4 (Mat) Proprietate a unor șiruri de numere de a nu avea o sumă determinată a termenilor săi. 5 (Mat) Mărime a unui câmp vectorial egală cu suma derivatelor parțiale ale componentelor vectorului într-un punct dat. 6 Dezacord de opinii, de concepții de atitudine. 7 (Pex) Neînțelegere. 8 (D. o parte a unui complet de judecată; îe) A face (sau a fi în) ~ A-și exprima sau a avea păreri deosebite de ale majorității asupra unei pricini judecate. 9 (Big; îs) ~a caracterelor Proces de formare a speciilor noi de plante sau animale pornind de la o anumită formă.