* DOMENIU (pl. -enii) sn. 1 Totalitatea moșiilor, pădurilor, etc. stăpînite de un proprietar; Domeniile Statului, bunurile, moșiiile, proprietățile Statului, ale căror venituri se varsă în vistieria Statului; ~ul Coroanei, moșiile, proprietățile ale căror venituri se adaugă la lista civilă a Suveranului; ~l public, bunurile de care se folosește publicul, ca drumuri și șosele, rîuri, poduri, etc.; Ⓕ: a cădea în ~l public, se zice despre ori-ce producțiune literară sau artistică, asupra cărora, după trecerea unui anumit timp, autorul și moștenitorii lui nu mai au nici un drept; Ministerul Domeniilor, ministerul care se ocupă cu administrarea și exploatarea domeniilor Statului ¶ 2 Spațiu, întindere: ~l mărilor ¶ 3 Tot ce intră în cadrul unei științe sau unei arte: ~l geologiei; aceasta nu e de ~l meu, aceasta nu e de competența mea, nu intră în cadrul, în sfera ocupării sau cunoștințelor mele [fr. domaine].