DORNIC adj., s. 1. adj., s. amator, doritor, iubitor, pofticios, rîvnitor, (pop.) poftitor, (reg.) poftăreț, poftos, pohtaci, (înv.) libovnic, rîvnaci. (~ de petreceri.) 2. adj. ahtiat, avid, dorit, jinduit, jinduitor, rîvnitor, (fig.) înfometat, însetat, lacom, setos. (~ de senzații tari.) 3. adj. doritor, nerăbdător. (~ să plece.)