Definiția cu ID-ul 863162:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DUBI, dubesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A tăbăci, a argăsi. ◊ Expr. A pune (pe cineva) la dubit = a băga (pe cineva) la închisoare. 2. Refl. (Despre in, cânepă etc.) A se muia, a se topi, a se destrăma. – Din ucr. dubyty.