3 definiții pentru eclat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

eclat sn [At: ENC. ROM. / Pl: ? / E: fr éclat, ger Eklat] (Îvr; frm) Zgomot.

ECLÁT s. n. Strălucire, izbucnire a luminii emise de un far sau de o geamandură luminoasă. (din fr. éclat)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: eclat
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eclat
  • eclatul
  • eclatu‑
plural
  • eclaturi
  • eclaturile
genitiv-dativ singular
  • eclat
  • eclatului
plural
  • eclaturi
  • eclaturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)