Definiția cu ID-ul 444854:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ecou (ecouri), s. n. – 1. Repetare a unui sunet datorită reflectării undelor sonore pe un obstacol. – 2. (Fig.) Răsunet, vîlvă. – Var. eho. Fr. écho. Var., din sec. XVIII, astăzi înv., direct din ngr. ἠχὼ.