efectua vt [At: VASICI, M. II, 253/2 / V: (înv) ~ui, ~eptui / P: ~tu-a / Pzi: ~uez / E: fr effectuer, lat effetuare] 1 A face să devină real, să existe (în urma unei activități prestate în acest scop). 2 A aduce la îndeplinire. 3 A pune în aplicare Si: a înfăptui, a realiza, a săvârși. 4 A face să se producă, să aibă loc. 5 A fi, a servi drept cauză pentru apariția sau dezvoltarea unui fapt, a unui fenomen etc. 6 (C.i. bunuri materiale, valori științifice sau artistice etc.) A crea (printr-o activitate oarecare). 7 A întreprinde o acțiune (pentru atingerea unui scop) Si: a executa, a face. 8 (C.i. diverse munci, îndeletniciri, servicii etc.) A presta. 9 (C.i. diverse munci, îndeletniciri, servicii etc.) A practica.