ELABORARE, elaborări, s. f. Acțiunea de a elabora și rezultatul ei; formulare. Continuînd să dea ajutor pentru elaborarea invențiilor și raționalizării, cabinetul tehnic se preocupă permanent și de extinderea metodelor înaintate. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2696. În elaborarea teoretică a problemelor perioadei de trecere de la capitalism la socialism, în condițiile specifice țării noastre, o deosebită însemnătate are activitatea științifică a catedrelor de științe sociale, publicarea de lecții, monografii, studii etc. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 362, 5/6. Eminescu dispunea, în momentul elaborării poetice, de materialul de limbă necesar. ROSETTI, S. L. 41.