erudit, ~ă [At: HELIADE, O. II, 412 / Pl: ~iți, ~e / E: fr érudit, lat eruditus] 1-2 smf, a (Persoană) care are cunoștințe vaste într-unul sau în mai multe domenii ale cunoașterii, în urma unor studii aprofundate și îndelungate Si: cărturar, doct, învățat, savant. 3 a (D. opere științifice) Care dovedește cunoștințe vaste și aprofundate.