EVLAVIOS, -OASĂ, evlavioși, -oase, adj. Stăpînit de evlavie, pios, cucernic, religios. O satiră necruțătoare a papalității, a abuzurilor papale, a mijloacelor foarte puțin evlavioase de îmbogățire a clericilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 339, 4/6. Din păcate era și evlavios moș Nichifor și tare să mai temea să nu cadă sub blăstămul preoțesc. CREANGĂ, P. 110. – Pronunțat: -vi-os.