EXPLOZIV², -Ă, explozivi, -e, adj. (Despre substanțe sau amestecuri de substanțe) Care poate exploda, care produce explozie; explozibil². Substanță explozivă. ♦ (Fon.; despre consoane) Care produce, la deschiderea bruscă a canalului bucal o explozie. «P» este o consoană explozivă. ◊ (Substantivat, f.) Consoana «b» este o explozivă. ♦ (Despre aparate, mașini etc.) Care acționează prin explozia unor substanțe speciale cu care este încărcat. Mine explozive.