Definiția cu ID-ul 898126:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXTERIOR2, -OARĂ, exteriori, -oare, adj. (În opoziție cu interior, central) Care este în afară de (sau pe din afară), aflat dincolo de o limită; extern. Tehnicienii agricoli din serviciile centrale și exterioare vor fi mobilizați la munca de îndrumare a gospodăriilor agricole de stat, gospodăriilor agricole colective, S.M.T. și a întregii țărănimi muncitoare. REZ. HOT. I 269. Se oprește un moment la ușa exterioară. ARGHEZI, P. T. 133. De cadrul exterior al iubirii se îngrijește... puțin. GHEREA, ST. CR. I 238. ◊ (Adverbial) Turnătorul e văzut exterior, fizic, fără vreo indicație asupra a ceea ce gîndește el despre munca sa. CONTEMPORANUL, S. ii, 1950, nr. 178, 4/3. ◊ Comerț exterior = relațiile de schimb economic ale unei țări cu țările străine.