Definiția cu ID-ul 444966:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ezita (ezitat, ezitat), vb. – A șovăi, a oscila. Fr. hésiter. – Der. ezitant, adj., din fr. hésitant; ezitați(un)e, s. f., din fr. hésitation.