FERCHEZUIT, -Ă, ferchezuiți, -te, adj. Dichisit, gătit, împodobit. După ce o văzu boierul curățită și ferchezuită ca o mireasă, și cum avea ea și pe vino-încoace, i se păru mai frumoasă. ISPIRESCU, L. 179. Ca să-mi mai treacă de urît, m-am ocupat însămi de toaleta lor; și așa ferchezuite... le-am dat drumul. NEGRUZZI, S. I 104.