feredeu, feredeie, feredeauă, s.n. – (reg.) 1. Baie, îmbăiere. 2. Baie (cadă; stațiune). ♦ (top.) Feredeauă, stațiune balneară de interes local ce funcționa în perioada interbelică în apropiere de loc. Văleni (com. Călinești), cu drum de acces din Valea Morii, pe un drum forestier. Apa de la patru izvoare de apă minerală era captată și utilizată sub formă de băi calde pentru afecțiuni reumatice; La feredeauă, băi vechi în Bârsana (Vișovan, 2005). 3. Baltă, lac: „Și ptică pticuri din ele / Și să face-un feredeu / Să se scalde Dumnezău” (Calendar, 1980: 7). – Din magh. fürdõ „baie”, prin intermediul unei dial. feredõ (Scriban, Șăineanu, Cihac, DEX, MDA).