fierbe (a ~) (desp. fier-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fierb, 3 sg. fierbe, perf. s. 1 sg. fiersei, 1 pl. fierserăm, m.m.c.p. 1 pl. fierseserăm; conj. prez. 1 sg. să fierb, 3 să fiarbă; imper. 2 sg. afirm. intranz. fierbi / tranz. fierbe (Fierbe-l! Fierbe-i ceaiul!); ger. fierbând; part. fiert