FISURĂ, fisuri, s. f. 1. Discontinuitate de forma unei crăpături mici, la suprafața sau în interiorul unei piese, a unui material etc. provenită în urma unei solicitări sau în cursul elaborării. 2. (Geol.) Crăpătură sau deschizătură tabulară într-o rocă, nedepășind câțiva metri lățime și cu lungimea uneori de ordinul kilometrilor. 3. (Med.) Șanț ori crăpătură normală sau patologică pe suprafața unui organ. – Din fr. fissure, lat. fissura.