Definiția cu ID-ul 497820:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
flintă (flinte), s. f. – Pușcă, sîneață. Germ. Flinte (Cihac, II, 110; Gáldi, Dict., 176), prin intermediul mag., pol., cr. flinta.
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
flintă (flinte), s. f. – Pușcă, sîneață. Germ. Flinte (Cihac, II, 110; Gáldi, Dict., 176), prin intermediul mag., pol., cr. flinta.