FOALE sm. (pl. -foi) și sn. (pl. foale și foi, de unde s’a refăcut un sing. foiu) 1 Burduf: el plecă deci după apă cu un ~ mare de țap RET. ¶ 2 Burduful cimpoiului ¶ 3 Burtă, pîntece, abdomen (la animale, tr. -Carp. și la oameni): mie numai de-aceea mi-i grijă, cum voiu umplea eu ~le meu cel gol ȚICH.; în ~le unei știuce afla inelul ei cel de mireasă RET. ¶ 4 Unealtă a fierarului pentru suflat în foc, alcătuită dintr’o piele prinsă între două plăci de lemn și cu o răsuflătoare în partea dinainte, prin care iese aerul; o unealtă de aceeași formă e întrebuințată și în case pentru ațîțarea focului în sobă (🖼 2165, 2166): ~le din șatră pufăiră în grămăjuia de cărbuni DLVR.; dacă n’ar fi fost focul, foile pleaftura și omul care să vă facă CRG.; îl ținea în foile de suflat în cămin I. -GH. ¶ 5 Unealtă în forma foilor de fierărie cu care se suflă spre a scoate praful din literele așezate în casete ¶ 6 🎼 Sacul sau burduful de piele al instrumentelor de vînt (pian, orgă, armonică, etc.): chinuise ~le bietei sale armonice pînă s’o rupă D. -ZAMF.; cînd apeși ori ridici piciorul, ~le se umflă și se desumflă, iar cu mîna cînți ca pe ori-ce clavir BR. -VN. [lat. follem].