FORȚĂ s. 1. (FIZ.) (înv.) putere, putință. 2. dinamism, energie. impetuozitate, putere, robustețe, tărie, vigoare, vitalitate, vlagă, (livr.) potență, (pop.) vînjoșenie, vînjoșie, vîrtoșie, voinicie, (reg.) mau, vînj, vlastă, (Munt., Olt. și Ban.) snagă, (înv.) sforță, tărime, virtute, vlavie, (fig.) sevă. (Dă dovadă de o ~ inepuizabilă.) 3. capacitate, posibilitate, putere, putință, (înv.) puterință, puternicie. (~ de a face ceva.) 4. putere, strășnicie, tărie, vigoare. (Reclamă cu ~ dreptatea.) 5. putere, (înv.) silă, silnicie. (~ oștilor noastre.) 6. amploare, intensitate, volum. (Are o voce de o ~ impresionantă.) 7. intensitate, putere, tărie, (înv.) mărie, mărime. (~ vîntului; ~ dragostei.) 8. (concr.) autoritate, putere, somitate. (X este o adevărată ~ în acest domeniu.) 9. constrîngere, silă, silnicie, violență, (livr.) servitute, (Ban.) sălăbărie, (înv.) nevoie, potrivnicie, silință, silnicire, strînsoare, (fig.) presiune. (Bunuri obținute prin ~.)