frământà v. 1. a amesteca făină cu apă și a face aluat: a frământa pâine; 2. a călca cu picioarele: caii ’n neastâmpăr frământă ’n loc pământul AL. 3. a simți durere la inimă; 4. a agita: viscolul frământă lumea AL.; fig. gândirea-mi fără preget în munci am frământat GR. AL.; a se frământa cu firea, a chibzui în neliniște. [Lat. FERMENTARE].