Definiția cu ID-ul 582620:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

făcăluĭésc și (Munt. vest) fîcîĭ, a v. tr. (ung. fa-kalán, lingură de lemn, din care s’a făcut făcălan, făcălăŭ, care aŭ dispărut după ce s’a format verbu. V. făcăŭ). Bat (amestec) cu făcălețu. Fasole, mazăre făcăluită, mazăre bătută (prefăcută’n pastă).