galant (galanți), adj. – Curtenitor, politicos, amabil. – Mr. galantu. Fr. galant; în mr., din it. galante, cf. ngr. γαλάντος. – Der. galanterie (var. înv. gălăndărie), s. f. (curtoazie; cadou), din fr. galanterie; galantar, s. n. (vitrină de magazin); galantom (var. galanton), s. m. (galant, politicos, darnic), din fr. galant homme; galantomie (var. galantonie), s. f. (dărnicie). Galantom a intrat în rom. și din it. galantuomo, ven. galantomo, de unde și mr. galantom, ngr. γαλαντόμος.