gemănare sf [At: DOSOFTEI, ap. TDRG / V: gim~, ~mân, ~man~, gium~, giumun~ sf, giumănar sn / Pl: ~nări / E: geamăn + -are] 1 Ramură bifurcată Si: gemănar (5). 2 (Reg) Prăjină care leagă cumpăna unei fântâni de toartele ciuturii. 3 (Reg) O parte a căruței. 4 (Reg; lpl) Cele două brațe ale unei crengi bifurcate. 5 Parte a carului nedefinită mai îndeaproape Si: (pop) lișițe. 6 Bifurcare a unui râu. 7 (Înv) Copită despicată de rumegătoare.