GOGONAT, -Ă, gogonați, -te, adj. Umflat și rotund, în formă de glob. Nasul lui mic, gogonat la vîrf și roșu-albastru, ca gogoșile celui mai iute ardei, te punea pe gînduri. GALACTION, O. I 207. ♦ Fig. (Mai ales despre minciuni, prostii) Mare, exagerat, încornorat. Iliescu e un prost cînd crede că, spunînd minciuni gogonate, zdruncină moralul taberei dușmane. PAS, Z. II 228. He! he!... gogonată o mai spuseși, jupîne. ALECSANDRI, T. I 388.