GREBLĂ (pl. -le) sf. 🚜 Unealtă de agricultură și de grădinărie, cu dinte de fier sau de lemn, ca la un pieptene, cu o coadă lungă de lemn, cu ajutorul căreia se adună, tîrîndu-le la un loc, fînul, paiele, cocenii sau bulgării de pămînt (🖼 2462): o baba lungă, seacă, gheboasă, cu niște dinți lungi ca și colții de la ~ (RET.); ¶ 2 🚜 ~ mecanică, instrument de agricultură alcătuit din două roți prin care trece o osie din care pornesc dinți de greblă, lungi și încovoiați; e tras de cai și slujește la strîngerea fînului (🖼 2461) ¶ 3 💫 GREBLA = RARIȚA [bg. greblo].