Definiția cu ID-ul 964609:

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

GRĂMADĂ. Subst. Grămadă, grămăjoară (dim.), grămăjuie (pop.), îngrămădeală, îngrămădire, grămădeală (pop.), grămădire (pop.), morman, maldăr, măldăruș (dim.), cladă (reg.), cladără (reg.), mîglă (reg.), posmol (înv.), momîie, mogîldeață, nămol (fig.), pală; vraf, teanc; claie, clăiță (dim.), plastă (reg.), șiră, gireadă (reg.), stog, stogușor (dim.), căpiță, căpicioară (dim.), ploscă (reg.), purcoi, purcoiaș (dim.), porșor (reg.), porcan, glugă; stivă; bocșă (reg.); plivitură. Vb. A îngrămădi, a grămădi (pop.), a vozî (reg.), a clădi, a măldări (rar), a face clăi, a clăi (reg.), a face căpițe, a căpiți (rar), a stivui, a stiva (rar), a fi (a sta) purcoi, a fi (a sta) grămadă. Adv. Cu grămada, la grămadă, claie peste grămadă. V. dezordine, mulțime.