GĂTIRE s. f. (Învechit și arhaizant) Acțiunea de a găti; pregătire. Cînd ajunseră la Vamă, domnul dădu poruncă de popas, cum era obiceiul vechi, ca să împlinească toată gătirea de intrare în scaun. SADOVEANU, O. VII 68. Gătire se făcu de îngropăciune... și cu mare alai și jale fu pus la odihna de veci. ISPIRESCU, L. 253.