Definiția cu ID-ul 880364:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HABITACLU, habitacluri, s. n. 1. Locaș special al busolei pe o navă; suport nemagnetic al busolei marine. ♦ Calotă de alamă care acoperă busola. 2. Spațiu amenajat într-un automobil, într-o aeronavă etc. (pentru echipaj, călători, poștă etc.). [Pl. și: habitacle] – Din fr. habitacle.