Definiția cu ID-ul 498724:
Etimologice
hală (hale), s. f. – 1. Piață acoperită. – 2. Acoperiș, copertină. Fr. halle. – Der. halagiu, s. m. (vînzător de piață), cu suf. -giu (Iordan, BL, IX, 53).
Exemple de pronunție a termenului „hală” (15 clipuri)
Clipul 1 / 15