harapnic sn [At: CREANGĂ, A. 41 / V: ar~ / Pl: ~ice / E: pn harapnik] (Reg) 1-2 Bici mare împletit din cânepă sau din piele, cu codiriște scurtă și cu șfichi de mătase la vârf (ca să pocnească mai tare) cu care se mână boii și cu care se merge la urat în seara de Anul Nou Cf bici.