horăténiĭ, V. oară 2.

OARĂ¹ (pl. ori) sf. Dată: întîia ~; prima ~; a doua ~; ultima ~; cea din urmă ~; de trei ori; de cinci ori cinci fac douăzeci și cinci; de multe ori; de nenumărate ori; de câte ori; de atîtea ori; 👉 BUNĂOARĂ, ADESEORI, ALTEORI, ARAREORI, UNEORI (lat. hora).

OARĂ², HOARĂ, mai adesea pl. OARE, HOARE sf. 🐦 Păsări de curte: curtea este plină de oare și de vite (ISP.); trăia... încunjurată de fel de fel de pasări, hoare și alte dobitoace (MERA) [lat. ovaria „ouătoare”].

2) oáră (oa dift.) f., pl. e (poate d. lat. ovarius, „păzitor de oŭă, de găinĭ”, considerat și ca adj. „de oŭă”, al căruĭ pl. ovaria a ajuns să însemne „păsărĭ domestice, găinĭ”). Vest. Pop. Pasăre domestică, maĭ ales găină: curtea plină de oare, gîște, rațe. – Și hoară (vest). Și oratăniĭ (Olt.) și (h)orăténiĭ (sud), angăriĭ, galițe. V. gobaĭe.