Definiția cu ID-ul 911716:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HÎȚÎNA, hîțîn, vb. I. 1. Tranz. A scutura puternic, a zgîlțîi. Scoală... grăi Sandu Lungu către nevastă și prinse-a o hîțîna. La TDRG. Vîntul hîțîna ușa și fereștile. VLAHUȚĂ, O. A. 136. ◊ Refl. Bombe răzlețe cădeau pe-aproape și pereții grajdului se hîțînau. CAMILAR, N. II 458. 2. Refl. A se mișca încoace și încolo; a se legăna, a se balansa. Creanga scîrțîia și trosnea... Se hîțîna ba ici, ba colea. DEȘLIU, G. 41. ◊ Tranz. Hîțînară trupul, legănîndu-l înainte de a-l lăsa în adînc. CAMILAR, N. I 84.