Definiția cu ID-ul 499150:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
iama s. f. – Invazie, incursiune. – Mr. yiamă, megl. iamă. Tc. ya(g)ma (Șeineanu, II, 219; Lokotsch 923; Iordan, Dift., 80), cf. bg. jagmá. Se folosește numai în expresia ca a da iama „a năvăli”.