INFIRMITATE. Subst. Infirmitate, invaliditate; defect fizic, hibă (reg.), betegie (reg.), betejeală (pop.), beteșug (pop.). Mutilare, automutilare, estropiație, estropiere, schilodeală, schilodire, ciuntire, ciuntitură. Paralizare, damblagire; paralizie, dambla (pop.), hemiplegie. Ologeală, ologire (rar), șontorogeală, șontorogire; șchiopenie (rar), șchiopătură, șontîcăire, șovîlcăire (reg.). Gheboșare, gheboșat. Orbire, orbeală (reg.), orbie (pop.). Muțenie, mutism, muție (rar), amuțire, muțire. Surditate, surzeală, surzenie, asurzire, surzire. Surdomutism. Infirm, invalid, beteag (pop.), neputincios. Ciung, ciunt. Paralitic, damblagiu, paraplegic, hemiplegie. Olog, șchiop, șont (reg.). Cocoșat. Chior. Orb, orbeț, nevăzător. Mut. Surd, surzilă. Surdomut. Adj. Infirm, invalid, beteag (pop.). Mutilat, automutilat, estropiat, schilod, schilodit, schilav (înv. și pop.), schilăvos (înv.), ciung, ciunt. Paralitic, paralizat, damblagit. Olog, ologit, șontorogit; șchiop, șontorog, șont (reg.), șovîrnog (reg.). Ghebos, gheboșat, cocoșat. Chior. Orb, orbeț. Mut. Surd, tare (fudul) de urechi. Surdomut. Vb. A fi infirm, a fi beteag (pop.). A rămîne infirm, a se beteji (pop.). A se mutila, a se automutila, a se schilodi, a se schilăvi (înv. și pop.). A (se) paraliza, a (se) damblagi (pop.). A (se) ologi, a (se) șontorogi; a șchiopăta, a șchiopa, a șontîcăi, a șovîlcăi (reg.). A se gheboșa, a se cocoșa. A orbi, a-și pierde vederea. A amuți, a muți (pop.). A asurzi, a surzi. A beteji (pop.). A mutila, a estropia, a schilodi, a schilăvi (înv. și pop.), a ciunti, a ciungi, a ciumpăvi (reg.), a ciungări (reg.). A ologi, a lăsa (pe cineva) olog. A chiorî. A orbi, a-i scoate (cuiva) ochii. A asurzi pe cineva. V. bătaie, boală, defect, deformare, statură, tăiere.