insufla [At: MINEIUL (1776), 66 ¹/1 / V: (înv) în~ / Pzi: insuflu / E: fr insuffler, it insufflare, cf inspira, însufleți] 1 vt (Înv) A sufla în ceva. 2 vt A introduce sub presiune gaze, vapori sau substanțe pulverulente în interiorul unui spațiu închis, pentru a îmbunătăți desfășurarea proceselor care se produc în instalația respectivă. 3-4 vt (Fig) A provoca cuiva (un anumit sentiment sau) o anumită idee. 5 vt A sugera cuiva o idee. 6 vt (Înv) A însufleți. 7 vr (Îvp; îe) A se în~ de sus A deveni inspirat (9).