*interiór, -oáră adj. (lat. interior, comparativu d. intra, în ăuntru. V. intim, intern, exterior). Din ăuntru: curtea interioară. Fig. Care se raportă la suflet, la natura morală: sentiment interior. S. n., pl. urĭ saŭ și oare. Partea din ăuntru: interioru uneĭ bisericĭ. Adv. (Rar). În mod interior, pin ăuntru: această casă e maĭ frumoasă interior de cît exterior. Fig. În suflet, în inima ta: a-țĭ bate joc interior de prostiile unuĭ îngînfat.