ispitire sf [At: COD. VOR. 139/12 / Pl: ~ri / E: ispiti] 1 (Înv) Examinare atentă Si: cercetare, ispitit¹ (1). 2 (Înv) Urmărire pe furiș Si: ispitit¹ (2). 3 (Înv) Obținere de informații prin întrebări multe și insistente Si: ispitit¹ (3). 4 (Înv) Efectuare a unei introspecții Si: ispitit¹ (4). 5 Apreciere a valorii Si: ispitit¹ (5). 6 Încercare prin toate mijloacele posibile de a realiza ceva Si: ispitit¹ (6). 7 Intenție de a provoca un rău cuiva Si: ispitit¹ (7). 8 Încercare de a afla un secret Si: ispitit¹ (8). 9 Punere la încercare prin participarea la o întrecere Si: ispitit¹ (9). 10 (Nob) Încercare a gustului Si: gustare, ispitit¹ (10). 11-12 Ademenire (spre ceva rău) Si: ispitit¹ (11-12), ispititură (1-2). 13 (Înv) Experiență acumulată trecând prin încercări dificile Si: ispitit¹ (13). 14 (Bis) Tentație spre săvârșirea unui păcat Si: ispititură (3).