JECMĂNI, jecmănesc, vb. IV. Tranz. A stoarce (prin forță sau prin exploatare) bunuri materiale de la un individ sau de la o colectivitate; a jefui. [Albert Kirali] jecmăni și pîrjoli toate cetățile. ISPIRESCU, M. V. 17. ◊ (Complementul e un abstract) Buciumă-n mine toate răscoalele țării! Toate obidele răzvrătite, toate dreptățile jecmănite. DEȘLIU, G. 23.