junior, ~oară [At: SCÎNTEIA, 1951, nr. 1601 / A și: ju~ / P: ~ni-or / Pl: ~i, ~oare / E: fr, lat junior] 1-2 smf, a (Spt) (Sportiv) care are vârsta între circa 13 și 19 ani, limitele de vârstă variind de la o specialitate sportivă la alta. 3 sm (Pe lângă un nume de persoană, îoc senior) Fiu al cuiva considerat în raport cu tatăl.