Definiția cu ID-ul 42528:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LAIBĂR, laibăre, s. n. 1. Haină țărănească (de postav) scurtă până în talie, strânsă pe corp și de obicei fără mâneci; lăibărac. 2. Manta lungă și largă pe care o purtau odinioară boierii. – Din săs. leibel.