legitim, ~ă [At: HELIADE, O. I, 295 / A și: legitim / Pl: ~i, ~e / E: fr légitime, lat legitimus] 1 a Care se întemeiază pe lege (38). 2 a Care se justifică prin lege (38). 3 a Care corespunde condițiilor prevăzute de lege (38). 4 a Care este conform principiilor de drept. 5 a (Îs) ~ă apărare Situație în care o persoană comite un act de violență pedepsit de lege (38), dar justificat ca act de apărare împotriva unei agresiuni imediate și injuste. 6 a (D. căsătorie) Făcută cu îndeplinirea formelor legale. 7 a (D. soți) Căsătoriți legal (12). 8 a (D. copii) Născut din părinți căsătoriți Si: legal (13). 9 a (D. copii) Născut în afara căsătoriei, dar recunoscut de tată. 10 a Justificat. 11 a Îndreptățit. 12 a Echitabil. 13 sf (Îvr) Parte dintr-o moștenire cuvenită unui moștenitor.