Definiția cu ID-ul 501578:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
lichea (lichele) s. f. – Pungaș, ticălos, șmecher. – Mr. liche. Tc. (per.) leke „murdărie” (Șeineanu, III, 78, Meyer 239; Lokotsch 1292), cf. ngr. λεϰές, alb. likje, bg. leké. – Der. lichelism, s. n. (ticăloșie).