LINGE (ling) I. vb. tr. 1 A trece cu limba peste ceva: ~ o farfurie; a-și ~ buzele; Bălan, după ce mă linse de două, trei ori pe obraz, se culcă lîngă patul meu (GN.); a-și ~ degetele 👉 DEGET 1; ~ în bot pe cineva 👉 BOT 3; F: linge unde a scuipat, se lingușește, se umilește pe lîngă acela pe care l-a hulit altădată; laudă ce a defăimat; Ⓕ: ~ picioarele cuiva, a se umili, a se înjosi ¶ 2 Ⓕ A linguși: în față te linge, în dos te frige (ZNN.). II. vb. refl. A se linge pe sine; a linge unul pe altul; a se ~ pe bot de ceva, a se ~ în bot cu cineva 👉 BOT 3 [lat. lĭngĕre].