logică^[1] sf [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 161^V/12 / V: (înv) loghică / E: ngr λογική, lat logica, fr logique, it logica, ger Logik] 1 Știință a demonstrației, al cărei obiect este stabilirea condițiilor corectitudinii gândirii, a formelor și a legilor generale ale raționării corecte. 2 (Pex) Obiect de învățământ care face cunoscută logica (1). 3 (Îs) ~ generală Tip de logică (1) inițiată de Aristotel, care studiază noțiunea, judecata, raționamentul, precum și principiile gândirii. 4 (Îs) ~ dialectică Concepție filozofică a logicii (1) de pe pozițiile materialismului dialectic, care studiază dialectica formelor logice, raportul lor cu conținutul. 5 (Îs) ~ modală Ramură a logicii (1) care studiază raporturile dintre necesitate, posibilitate, imposibilitate și contingență. 6 (Îs) ~ matematică (sau simbolică) Ramură a logicii (1) care cercetează operatorii logici și care are ca obiect aplicarea metodelor matematice în domeniul logicii formale, în electronică, în cibernetică, în lingvistică Si: logistică (2). 7 (Îs) ~ polivalentă (sau probalistă) Sistem logic formalizat, în cadrul căruia expresiile comportă mai mult de două valori de adevăr. 8 (Îs) ~ constructivistă Curent în logica matematică bazat pe construirea inductivă a expresiilor logice. 9 (Îs) ~ combinatorie Ramură a logicii matematice preocupată de calculul combinatoriu în care așa-numiții combinatori apar și în rol de functori. 10 (Îs) ~ deontică Aplicare a logicii simbolice, prin intermediul logicii modale moderne, în teoria acțiunii și în teoria normelor. 11 (Pex) Tratat sau manual care se ocupă cu obiectul, metoda și dezvoltarea logicii (1). 12 Capacitate de a gândi Si: înțelegere, pătrundere, sens, (rar) logicitate (1). 13 Fel de a gândi Si: (rar) logicitate (2). 14 Raționament corect, consecvent și temeinic Si: (rar) logicitate (3). 15 Argumentație. 16-17 (Pex) Ceea ce este conceput conform unor concepții (artistice) specifice, proprii Si: (rar) logicitate (5). 18 (Prc) Cerință firească Si: rațiune, temei, (rar) logicitate (6). 19 Coerență internă, organizare, structură a formelor și a tipurilor de existență sau a formelor și tipurilor de manifestare a evenimentelor sociale.