mâncat², -ă adj. I 1 (despre ființe) sătul, săturat, <înv. și pop.> ospătat², <înv. și reg.> sațiat, <reg.> omiat. Mâncați, excursioniștii au pornit la drum. 2 (despre fructe, legume etc.) viermănos, <rar> viermănoșat, <reg.> scorburos. A azvârlit toate merele mâncate. II fig. 1 (despre maluri, țărmuri etc.) măcinat, ros, săpat². Porțiuni din țărmul mâncat încep să cadă în mare. 2 (stomat.; fam.; despre dinți, măsele) v. Cariat. Găurit². Stricat.