MADEA s. f. I. 1. (Învechit) Chestiune, afacere, pricină; materie, subiect. Neprimind nici un ban de la dînșii pentru modelele bisericilor. CANTA, LET. III, 259/26. Aceste pricini cunoscîndu-se și de către domnia me. .. au fost vătămătoare madalei aceștia (a. 1785). URICARIUL, I, 106. Să treacă [în condică] toate rînduielile ce vor face în ținut pentru orice made (a. 1795). ib. IV, 58/1. Cu acest mijloc se îndreptă și madeaua de protimisis. E. VĂCĂRESCUL, IST. 272. [împăratul] nu se va bate cu neamul lui pentru această madea. DIONISIE, C. 183. Înfățoșîndu-să această. . . anaforă, în madeaua boalei ciumei. (a. 1815). URICARIUL, I, 243, cf. CAT. MAN. I, 606, IORGA, S. N. 147, 148. S-au trimis la sud Ialomița, Buzău și Focșani, pentru madeaua zaherelii (a. 1822). DOC. EC. 258. Cercetarea. . . care s-au făcut... în madeaua făcătorilor de monedă turcească calpă (a. 1829). ib. 431. Dacă întru toate acestea madele, se va descoperi că stăpînirea locului strînge bir de prisos... apoi un asemenea catahris fără întârziere să se curme. CR (1830), 387²/22, cf. 324¹/33. [Adunarea] nu va putea chibzui decît numai asupra acelor madele care să va înfățișa de către directorul sau sfatul privighetor. (a. 1845). DOC. EC. 858. De-aș fi între cei mai de aproape prieteni ai lui, tot n-aș cuteza să-i dau sfat în madeaua aceasta. FILIMON, O. I, 230. Trebuie să cercetăm cu băgare de seamă această madea, ca să nu cădem în răspundere. id. ib. 2. (Învechit) Dijma din zece una, z e c i u i a l ă ; p. g e n e r. impozit. Să să facă socoteală curată dă cît venit are vistieria, din toate modelele, pînă la un ban. PR. DRAM. 64. Că numai dă la madeaua vitelor au intrat la casă piste treizeci [de mii de lei] (a. 1820). IORGA, S. N. 146. Dijma „den zece una¹¹ sau madeaua – cu noul cuvînt turcesc – se lua din toate, dar, pentru că nu se prea făcea grîu, din porumb întâi și din fin. id. S. D. XIV, XL. 3. (Regional) Cusur, meteahnă, lipsă; nărav. Avea și ea două madele: era leneșă. .. și rea. PAMFILE, DUȘM. 123, cf. CIAUȘANU, V. 177, LEXIC REG. 46, 82. II. 1. (Învechit, rar) ”Capitol, despărțire„. IORGA, S. N. 216. 2. (Regional) Fel, categorie, sort, ”model" (ȘEZ. XXII, 135). Făina poate să fie de mai multe madele (feluri, categorii). PAMFILE, A. R. 250. Sînt mai multe madele de boale. RĂDULESCU-CODIN. Alege madele-madele: purceii de-o parte, mieii-n altă parte. ARH. OLT. XXI, 269. ♦ Epitet dat unui om nu tocmai de ispravă, soi rău. Hrisanti are să vie tocmai la pont, că doar cunosc eu ce madea-i Hrisanti. HOGAȘ, DR. II, 104. De la o madea ca dînsul ce te poți aștepta! Com. din PIATRA NEAMȚ. - Pl.: madele. – Și: madélă (RĂDULESCU-CODIN), medea (LEXIC REG. 46) s. f. – Din tc. madde. – Madelă, sg. refăcut după pl.