MAHARADJÁH s. m. Titlu purtat de prinții indieni; persoană care deține acest titlu. Aprig apărător al „omului” atât de înjosit în țara maharadjahilor, Anand a participat la luptele din timpul războiului civil din Spania. CONTEMP. 1948, nr. 108, 12/6. - Pl.: maharadjahi. – Din fr. maharadjah.